România ar putea recupera o parte din suma de 770 de milioane de euro asociată reformei salarizării din sectorul public, dacă legea va fi adoptată până la sfârșitul lunii octombrie și va respecta integral condițiile asumate prin PNRR. Posibilitatea a fost prezentată de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, după discuțiile purtate la Bruxelles. Nu există însă o estimare a sumei care ar putea fi recuperată și nici o decizie definitivă a Comisiei Europene.
Declarațiile au fost făcute joi seară, într-o intervenție la Digi24. Potrivit ministrului, autoritățile române au solicitat clarificări Comisiei Europene pentru a afla dacă activitatea realizată până la termenul de 31 august mai poate fi luată în considerare în evaluarea reformei.
Pîslaru a explicat că adoptarea legii înaintea evaluării finale programate pentru luna noiembrie ar putea oferi României argumente pentru diminuarea penalității. El a precizat însă că recuperarea integrală a celor 770 de milioane de euro nu mai este posibilă.
Suma care ar putea fi recuperată nu este cunoscută
La acest moment nu există un calcul oficial privind valoarea care ar putea reveni României. Ministrul a arătat că rezultatul depinde de mai multe elemente, inclusiv de modul în care Comisia Europeană va evalua măsurile realizate înainte de expirarea termenului inițial.
În declarația sa, Dragoș Pîslaru a menționat doar exemple ipotetice, de ordinul zecilor sau chiar al unei sute de milioane de euro. Aceste valori nu reprezintă o estimare oficială și nu trebuie prezentate drept sume deja negociate ori aprobate.
Cei 770 de milioane de euro sunt legați de cererea de plată numărul 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență și de îndeplinirea reformei privind salarizarea unitară în sectorul public, potrivit informațiilor publicate de Digi24.
Adoptarea legii până la finalul lunii octombrie
Condiția temporală prezentată de ministru este adoptarea legii salarizării până la sfârșitul lunii octombrie, înainte ca Executivul european să finalizeze evaluarea în noiembrie. Termenul oferă autorităților o perioadă scurtă pentru reluarea discuțiilor politice, consultarea partenerilor sociali și aprobarea actului normativ.
Pîslaru a susținut că proiectul este avansat din punct de vedere tehnic și că eventualele modificări necesare nu ar fi majore. În opinia sa, blocajul care a împiedicat adoptarea legii a fost în principal unul politic. Aceste aprecieri îi aparțin ministrului și nu reprezintă o confirmare că procesul legislativ va fi încheiat în termen.
Legea trebuie să respecte integral condițiile PNRR
Simpla adoptare a unei legi a salarizării nu ar garanta recuperarea banilor. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, actul normativ trebuie să răspundă în totalitate angajamentelor asumate de România prin PNRR.
Printre elementele relevante se află anvelopa salarială, respectiv impactul total al cheltuielilor cu salariile din sistemul public. Forma finală a legii va trebui evaluată în raport cu jaloanele și condițiile convenite cu instituțiile europene.
Abia după analiza Comisiei Europene se va putea stabili dacă România poate recupera o parte din suma pierdută și care ar fi valoarea acesteia.
Nu este o decizie definitivă a Comisiei Europene
Informația trebuie tratată ca o declarație a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene despre rezultatul discuțiilor de la Bruxelles. Până în prezent nu a fost comunicată public o decizie finală prin care Comisia Europeană să confirme suma ce va fi recunoscută României.
Scenariul depinde de cel puțin trei etape: adoptarea legii până la sfârșitul lunii octombrie, respectarea integrală a condițiilor PNRR și evaluarea favorabilă a Comisiei Europene.
Orice sumă recuperată ar reprezenta fonduri nerambursabile care ar putea fi utilizate pentru investițiile incluse în plan. Dimensiunea exactă a eventualei reduceri a penalității va putea fi cunoscută doar după finalizarea procedurilor și comunicarea unei poziții oficiale din partea instituțiilor europene.
